MONITORUL IMOBILIAR

Mai devreme decat orice previziuni de viitor apropiat, care s-au facut si aiurea dar si la noi , valurile uriase ale unei recesiuni anuntate ajung si la ” marginea Imperiului”, unde de obicei astfel de ecouri se simteau vag si tarziu. Insa maladia ” marelui bolnav global ” care, in loc sa-si caute leacuri , umbla in chip iresponsabil peste suprafetele Pamantului racnind ca diavolul fara sa poata articula o propozitie inteligibila , este mai mult ca sigur mult mai adanca decat a lasat sa se intrevada iar consecintele nu vor fi minore si nici nu vor putea fi ” indiguite” cu usurinta . In aceste conditii , cand nu se confirma ideea ca insanatosirea va veni nu din ” centru” ci de la periferie ( caci asa cum se credea , se vor putea castiga banii de compensatie din ” economiile emergente” -calcul elementar ) , ” imobiliarul” incepe sa-si arate fragilitatea in toata lumea si mai ales acolo unde aproape intreaga piata nu-i decat un derivat al negustoriei cu “vanzarea banilor ” si , deci, un simplu exercitiu financiar din categoria ” actiunii marilor lacuste” care lasa terenul pustiu dupa ce au trecut.
La noi , epoca “imobiliarului clasic “fiind amintire , cam totul a fost lasat in voia unei piete fara strategie sociala si perspectiva de model istoric unde ” stapanii banilor ” au putut scoate alti bani prin simpla actiune cu cheltuiala scazuta iar fenomenele cu aparenta de “hazard” s-au dovedit a fi dirijate . Cand aproape totul a devenit un grandios joc de Caritas imobiliar unde sustinerea agentilor iresponsabili ai ” fericirii prin viata pe datorie” s-a dovedit decisiva , efectele nu pot fi nici controlabile in imediat si nici neinsemnate.
Rezulta ca scadenta se apropie : dar cat va fi ea de costisitoare? Dupa toate datele , nu va costa putin . O vor plati speculatorii de aici dar si cei veniti din cele patru vanturi , o vor achita ” manipulatorii de bani ” si cei care , in loc sa se multumeasca intotdeauna cu un castig rezonabil , au crezut ca robinetul este un izvor nesecat desi era evident ca fluctuatiile debitului de bani nu contineau semne bune. Oriunde ” imobiliarul” depinde de ” sursele de bani ” , de bursa si de “statele financiare ” ce se raspandesc ” global” , vom avea urmari neprevazute in amploare dar sigure.
In aceasta materie , ” massele” vor fi , paradoxal, cel mai putin afectate fiindca enorma categorie de tineret fara casa , ” incalificabil” la indatorarea pe viata , nu va putea nici de azi inainte sa se “califice” (statu quo) iar “taranul prost ” – indemnat fara rezultate simtitoare sa-si vanda bucata de pamant – nu si-a vandut-o si bine a facut. O piata eminamente saraca , asa cum in proportii incalculabile , era si ramane piata imobiliara de la noi , sta la adapost de crahuri , recesiuni si prabusiri caci supravietuirea nu are decat un singur strat inferior ce nu depinde de puternicii acestei lumi .

Insa indiferent de aceasta realitate “mioritica”, in sine pozitiva oricat ar fi fost de rau privita si de detestata de facatorii de imagini ale descurajarii , reactia se va produce. Rostul nostru nu este sa privim paralizati de groaza cum se duc valorile facute ieri , munca de azi si vanzarea muncii nationale de maine si nici sa stam cu mainile in san cand in aer incepe sa miroasa a ruina . Acum , luciditatea si calmul sunt esentiale si re-descoperirea adagiului ce ne spune ca intotdeauna cine seamana vant culege furtuna sa ne indemne la o privire mai larga si mai treaza. Ce ar fi de facut ? Intai , incetarea sinistrelor rumori de presa fabricate de jurnalisti de moda noua , facuti prin cursul scurt ; acestia , ca si ” consultantii ” tocmiti si invatati dupa ureche , sa taca o vreme ori sa puna mana pe carte. Este vremea analizei calme si a cautarii de solutii caci istoria nu se incheie aici.
In ce ma priveste , voi incerca in zilele ce urmeaza sa examinez starea de fapt a “imobiliarului captiv” din Romania si sa propun, atat cat pot insa cu buna-credinta deplina, cai si ipoteze realiste. Caci avem nevoie de realism , nu de vise si nici de scandalagii brutali.

ARTUR SILVESTRI