MONITORUL IMOBILIAR

1. Razboiul  

Desfasurarile recente aduc - pe langa ” variabile istorice ” care , odata trecute in actual , inrauresc hotarator nu doar ” piata imobiliara ” ci si societate  si , unele ,chiar destin istoric -inca doua despre care nu s-a vorbit niciodata intr-o maniera lucida in epoca recenta si nici nu pareau  sa fie posibile : razboiul si secesiunea  . Despre “razboi”, in aspectul clasic ,  lumpen - intelectualitatea  ce domina viata publica de la noi  a creat o imagine de perpetua deriziune caci in triumfalismul de pace vesnica asigurata de umbrele de anumite coloraturi insasi ipoteza unor conflicte ar fi trebuit eliminata iar protectia , cu taxa sau fara de bir , nici nu se mai putea pune la indoiala . A rezultat un fel de supra-realitate a atitudinii noastre colective si o anestezie quasi-generalizata care au inlaturat nu doar teme si realitati considerate ” excesiv e” , vinovate ori retrograde ci si reactii posibile , culcate de indata la pamant ca fiind nedemne de vremurile ” moderne” si ” europene” ce le traim .

Acum se dovedeste , mai brutal decat ar fi fost de inchipuit , ca apologetii minciunii  au lucrat sistematic si fara fereala , ajutati si de o doctrina a oficialitatii care , in loc sa contribuie la coeziune , afirmare a identitatii si protectionism , a deschis cu larghete usile pentru toate nucleele ce aduc fermentatia putrida .Zilele  de azi ne gasesc descumpaniti si descurajati si chiar lipsiti de orientare prin extirparea ideilor ce asigura pretutindeni pe pamant stabilitatea si staruinta .
Indiferent de cum va fi , un razboi regional sau numai o instabilitate pronuntata ( fara a se lua in calcul dezvoltari cu implicatie romaneasca directa , care nu sunt atat de absurde pe cat ni se spune dar nici inevitabile ) ar aduce cu adevarat un dezastru si in “imobiliar” fiindca noi depindem astazi de banii Marelui Joc iar “jucatorii ” se retrag  din orice loc unde banul nu e sigur iar cladirile se pot culca la pamant din motive de conflict purtat cu armele  grele . Si in aceasta speta , apar alternativele (sau, mai bine zis, se profileaza mai repede decat  ar fi fost firesc ) iar retragerile de capital nu mai tin seama de prudenta  ( producandu-se in etape si , deci, fara pierderi ) ci se precipita sub regimul necesitatii iar daca limbile de foc ale conflagratiei se manifesta - disparitia “investitorilor ” urmeaza  principiul ” scapa cine poate”. Bineinteles ca , si in materie de  ” bani si razboaie ” exista paradoxuri si chiar secrete iar ideea ca , din ratiuni de conspiratie universala, sunt razboaie ticluite in vederea distrugerii urmate de “re-constructie ” , pare  o absurditate dar ,uneori , ar putea sa se confirme macar partial. Ce este sigur e ca acolo unde nu sunt  case destule (intre altele -si fiindca s-au daramat cu bomba sau cu obuzul ) marii vanzatori de bani sunt prezenti si castiga si bine si rapid. Eram , in primavara lui 2005 , la Belgrad unde faceam niste studii privind pietele imobiliare post-iugoslave si nu mi-am reprimat un gand eretic privind abundenta de banci venite din toate punctele cardinale intr-o tara care , trecand printr-un sir de razboaie , avea nu doar o “piata de capitala ” de doua ori mai scumpa decat in Bucurestii acelui an ci si sute de mii de refugiati care aveau nevoie de un acoperis deasupra capului ca de aer. 

Acestea sunt, insa, si teme inconvenabile dar si observatii ” incorecte ” fata de modelul unic recent dar trebuie facute spre a scapa de iluzii . De altminteri , nimeni nu poate spune cu precizie, in afara unui cartel definit ,  cine si-a impartit banii pentru a se re-cladi  Bosnia iar nefericitii de antreprenori romani , care visau si ei o cat de mica participatie si staruiau in preajma anului 2000 ca niste slugi la Inaltele Porti , s-au retras tacuti , calcand pe varful picioarelor . 

Deocamdata , la noi inca este calm , ” viata buna ” si castiguri aproximate la nivel ridicat iar agitatorii de profesie nu prididesc in a comunica procente de castig imobiliar ce impresioneaza si ademenesc in vederea participarii la joc ; dar maine , cand mirosul de praf de pusca ar putea sa se simta si in narile noastre astazi insensibile , ce va mai fi ?