MONITORUL IMOBILIAR

Nu o data stirile de ziar si mai ales de televiziune abunda intr-un potop de cifre , procente si ” estimari ” care , dupa opinia celor ce le formuleaza, ar putea crea o perspectiva inteligibila si ar lamuri situatii recente mai ales de aiurea .Si , totusi, la noi intelegerea “crizei americane” (si , in general, a oricarui volum de investitie ce depaseste anumite repere care raman foarte joase ) este gresita intrucat lipseste imaginea anvergurii banilor care circula .Situatia nu uimeste nici in acest caz caci si in materia imobiliarului opinia o face “comentatorul de ziar “, de obicei un personaj preocupat de obtinerea unei garsoniere si traitor din salariu si, rareori, din mici combinatii in forma de bonificatie pentru care sumele vehiculate in ” imobiliarul mare ” au acelasi aspect de suprarealitate ca si o calatorie intre galaxii .Cateva precizari ar fi, deci , utile spre a se observa ,macar in unele detalii , cum se trateaza tematica si la cat se ridica afacerile cu greutate .

Prin vara lui 2007 , la un post de televiziune unde am spus intotdeauna cam tot ce este ” inconform “, am atras atentia ca in vreme ce la noi institutele de cercetari devin “teren imobiliar ” si cad sub loviturile a tot felul de personagii hulpave venite din patru zari , China abia cumparase , cu 200 de miliarde de dolari , un numar imens de astfel de “divizii ” in ideea nu de a construi “blocuri de birouri ” sau ” dezvoltari ” ci a le dezvolta stiintificeste punandu-le la treaba dupa hibernarea de ani de zile datorata ideologiei europene a profitului rapid . In chiar acele zile , la Londra , un stapan arab cu intuitie in materie de plasament cheltuise alte multe miliarde pentru a prelua un lant de magazine si a adauga la portofoliul propriu londonez (unde apareau si numeroase alte proprietati ) inca o perla pe coroana . Astfel de miscari de trupe – traduse astazi prin achizitii complexe unde nu “terenul gol ” (sau vacuizabil ) si cladirea pustie sunt miza ci companiile cu exploatatie imobiliara sau detinatoare de active – se produc tot timpul si cine urmareste atent fenomenul intelege ca lumea s-a schimbat si nu mai concepe afacerea in felul primitiv cum apare aceasta pe Dambovita , unde stapanesc fostii bisnitari de Covaci sau mentalitatea acestora devenita model . Cu putin timp in urma, de pilda, Fondul Suveran din Dubai (ICD) propusese unui “promotor imobiliar ” spaniol , Colonial (care ajunsese indatorat profund ) o achizitie de ceva mai mult de jumatate din actiuni , cotand totalul la 3, 38 miliarde de euro si un titlu – la 2,25 E . Afacerea interesa mai ales din motive de natura “globala ” caci , in Franta , Colonial controleaza 84% din Société Foncière Lyonnaise care astfel devenea o subsidiara araba .Dar , din motive diverse, nu s-a definitivat nimic iar vanzatorul ipotetic a si pierdut 11 % din valoarea de Bursa in ziua cand s-a aflat ca nu va avea un reazem solid .

Privite de aici ,unde afacerile de 100 de milioane par enorme , asemenea sume lasa visator pe comentatorul curent dar in imobiliarul de mandarini ai banului ele sunt curente . Pe harta lor ,insa , Romania nu exista , exista mai ales pentru ciubucarii marunti recrutati dintre baietii de cartier , perfectii manelisti ai afacerilor de praduiala .