~Zona Marelui Lac

 ARTUR SILVESTRI 

Deşi de mai bine de un deceniu ,evolutiile in Nordul Bucureştiului se produc exploziv (apãrând ,treptat, insiruiri de localitati unificate tacit,ce constituie „oraşele de lângã oraş“,dar de fapt ” al doilea Bucuresti”), totuşi rãmâne nemodificata aprecierea quasi-unanima pentru regiunea din jurul lacului Snagov, un adevărat reper rezidenţial tradiţional a carui greutate nu s-a diluat . Caci faţă de ascensiunea rapidă (şi justificată) a regiunii Corbeanca – împreună cu întreg complexul de localităţi comerciale şi de afaceri din apropierea acesteia, adică Otopeni, Baloteşti şi, mai mult ca sigur ca maine si Săftica – Snagovul îşi păstrează încă, si pentru destula vreme , caracterul de obiectiv preferat pentru investiţie în reşedinţe de lux.El este ” sanctuarul ce ratifica social
“,un pandant in hinterlandul Bucurestilor al ” cartierului Primaverii” ,locuit cu precadere cam de aceiasi categorie.
Extinderile s-au produs insa treptat si in baza “principiului alternativei ieftine”,pornind de la Snagovul „iniţial“ catre Snagovul „administrativ“, în ceea ce se cheamă – ca totalitate – „Snagov“ incluzându-se, rând pe rând, atât localitatea titulara cât şi sate şi comune adiacente, precum Ciofliceni, Ghermăneşti, Vlădiceasca şi Tâncăbeşti (catre vest ), Izvorani şi Siliştea (spre nord şi nord-vest) ca şi,mai recent, Lipia şi Gruiu,în direcţia est. Potentialul a fost si ramane colosal desi “viteza de organizare” nu este acum tot atat de vizibila precum era la jumatatea deceniului trecut.De fapt, „Snagov“ ar putea deveni un complex rezidenţial amplu, cu „sateliţi“ şi cu „aderenţi“ diverşi (unde se pot include cu vremea atat Periş, Ciolpani şi Piscu, dar şi Căldăruşani şi Nuci), unificarea producându-se astfel în jurul „marelui lac“, ce poartă denumiri diferite dar care , în realitate, prezintă continuitate geografică şi aceeasi atractie cu caracter mitic care dateaza de mult si va mai dura.
Dacă această ipoteză de ” latire” se va confirma sau nu, ramane de vazut caci in aceasta materie vor cîntări greu în balanţă atât “permeabilitatea “(în sensul capacităţii de a „înghiţi“ cererea diversificată ce se preconi­zează) cât şi nivelul preţurilor la tere­nul de construcţie, care, deocamda­tă, este destul de stabil ,cu accese de incalzire in ariile inca”ieftine”unde opereaza speculatorii si naivii. „Diversificarea“ de cerere începuse să se observe net inca acum multi ani prin aparitie de aglomerari de resedinte,in forma clasicelor ” vile” (mici cvartale „de antre­prenor“, mai întâi) şi chiar “arhipelaguri” de cladirir cu rosturi administrative şi turistice (precum la Izvorani, cu un impunator campus fost „Bancorex“ şi complexul „Castel Film“).
Evolutiile pot fi insa si mai ramificate prin destinatie , obiective si volum.Caci ,la drept vorbind,ce este posibil si chiar recomandabil în zona „marelui lac“? Sunt posibile aici numeroase tipuri de investiţii: complexe hoteliere, de sănătate şi balneare, centre de recreaţie pentru companii mari, studiouri cinemato­grafice, ferme turistice de lux, mici cartiere de reşedinţe ( in felul socantului Aida Construct,de acum doisprezece ani,crescut peste noapte lângă Tâncăbeşti, un proiect, din păcate, eşuat), complexe de alimen­taţie, turism şi „loisir“ (de vreme ce amintirea ştrandurilor de la „Snagov Sat“ şi „Snagov Parc“ este încă vie!), com­plexe rezidenţiale aparţinând unor companii sau ca­tegorii profesionale.
Ce nu este posibil? Chilipirul, „casa ţărănească“, bine situată, cumpărată pe nimic.
Dar viitorul „marelui lac“ depinde pana la urma de elemente ce se sustrag prognozei intre care hotaratoare este ,ca pretutindeni, capacitatea administraţiei locale de a realiza o infrastructură di­versificată (care acum este deplorabila si ridicol de putin luata in calcul), extinsa şi organizata în timp scurt . Adaug aici si capaci­tatea administraţiei centrale de a re­aliza o reţea de „metrou“ cu legătură directă la Bucureşti. Abia apoi urmeaza interesul conju­gat al consorţiilor de investiţii în a for­mula programe realiste şi nu extrem de costisitoare.