MONITORUL IMOBILIAR

Doua fete ,probabil incepatoare in meserie (caci nu par sa se fi exprimat pana astazi in materie de ” imobiliar” ) se chinuiesc intr-un ziar nou de afaceri sa convinga asupra efectelor secetei care , in limbajul previzibil al “jurnalistilor de scoala noua”, va arunca piata terenurilor agricole in aer, producand vanzari inesperate si , deci , fiind o sursa de chilipiruri.
Alcatuirea redactata la mai multe maini si , evident, doua computere ( caci nu exista jurnalist de acest calibru care sa nu se simta bine facand documentarea cu motorul de cautare ” google “) incepe intr-un stil doct , continand ” evaluarile ” de pret ce se platesc pentru un hectar in Vaslui , Teleorman si Banat , intocmite de ziarul in chestie ( desi sunt luate ad litteram din ” Monitorul Imobiliar”, de unde nu se citeaza de obicei dar , vorba cuiva, “se serveste ” ) . Dupa aceasta munca de cercetare stiintifica obositoare , urmeaza cateva citate cu functie de sustinere , caci nu exista articol scris pe coltul mesei care sa uite sa inghesuie la un loc sapte -opt vorbe griffonate in fuga in vreme ce se receptioneaza prin telefonul mobil ” opinia specialistului invitat “. Argumentele culese sunt aiuritoare , invocand pe rand ” saracia taranului ” ce il determina sa vanda datorita secetei si chiar sa scada preturile de teren agricol ( desi nu se intelege pana unde s-ar mai putea scadea ) ori , fara nici o legatura serioasa cu tematica , o asa-zisa diminuare a suprafetelor cultivate ce devin obiectiv pentru ” investitie” si ” constructii ” .In sfarsit, intre teoreticienii cu greutate apare si numele dlui Culita Tarata , prezentat in felul unui latifundiar sud-american (ceea ce mai mult ca sigur ca nu este ) caci autoarele nu clipesc atunci cand ii atribuie acestuia proprietati funciare de circa 60.000 de hectare, confundand , de buna seama, ” proprietatea” cu ” arenda”.
Toate acestea slujesc in a se obtine incheierea ca fiind seceta si saracie , terenul agricol va scadea ca pret fiind utilizat mai degraba pentru ” proiecte rezidentiale” ; insa de castigat vor castiga “strainii si agentiile imobiliare”, acestea de pe urma in chip de vesnic tap ispasitor.
Articolul este un galimatias perfect care nu cuprinde decat franturi de idei de stransura si as fi zis ca dauneaza daca nu as stii ca taranul are alta treaba decat sa citeasca ziare de acest soi iar cei ce ” fac afaceri” stiu mai bine decat doua navigatoare pe internet cum se prezinta situatia de pe teren .Totusi, cateva corectii trebuie facute.
Intai de toate , ideea ca preturile( eterna obsesie a jurnalistului marunt ) vor scadea nici nu se poate pune in discutie fiindca ” nu mai au pana unde sa scada”. Atunci cand, pentru un hectar de teren se plateste in Campia Romana atat cat pentru cateva sute de butelci (nu multe !) de Coca- Cola rezulta ori ca taranul nu stie ce insemneaza pamantul (ceea ce este absurd) ori ca lumea si-a pierdut orice reper realist . Argumentul ” saraciei” cade si el tocmai fiindca printr-o vanzare nu se rezolva nimic iar douazeci de milioane ce s-ar obtine pentru un hectar ar fi oricum prea putin ” ca sa merite”. ” Seceta” ,ori ani dramatici si fara productie(uneori in sir ), am mai avut iar recoltele nu sunt compromise decat pentru anumite categorii de culturi si , de fapt, pentru regiuni definite , fara sa aiba un caracter general, de altminteri inimaginabil la noi, unde ” tara e mare ” . In sfarsit , nici nu merita vreun comentariu staruitor concluzia unui ganditor al natiei – citat fara nici o nuanta – dupa care in loc de grau si porumb ar aparea “proiecte rezidentiale ” fiindca este evident ca nevoia de vile este depasita de nevoia de paine.Insa acestea sunt perspectivele oraseanului ce cunoaste realitatile din citit si nu din trait , se orienteaza dupa zvonuri si pentru care vaca este un desen intr-o carte de zoologie .
_________________________________________________________________________________________

Fragment dintr-o carte in pregatire, in tematica imobiliara, intitulata” Prostologhikon . Cum se fabrica suprarealitatea de ziar “; ea va aparea in a doua jumatate a acestui an.